Decembre

No comment

Copacii tristi

TATIANA STEPA - COPACI FARA PADURE
in povestea copacilor goi
scartaind intr-o singura usa
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenusa

doi copaci fara frunze pe drum
dupa cum ii priveste inaltul
doi copaci prin sarutul de scrum
aplecandu-se unul spre altul

nu mai suntem decat doi copaci
vor veni taietori sa ne tunda
vor lua crengi toti copiii saraci
pentru flacara lor muribunda

si chiar daca ma vei mai iubi
peste crivatul iernii ce vine
fara brate cu ochii pustii
n-am sa am ce intinde spre tine

spune-mi padure cu frunza rara
unde-i iubirea de asta vara?
nu stie iarna sa se indure
de noi copaciï fara padure

Vine iarna... brrr

Winter Scenes

Un copac

Ascunde-mă

Ascunde-mă într-un colţ îndepărtat al inimii tale
Şi nu spune nimănui unde sunt...
Voi sta cuminte acolo... o veşnicie

Te voi ruga doar să mă laşi
Să scutur şi să curăţ praful care s-a aşternut
Pe uitatele vise si dorinţe,
Să deschid ferestrele ca razele soarelui
Să lumineze din nou cele mai ascunse unghere,
Să sădesc flori ca surâsul lor să reînvie bucuria,
Să aprind lumânări parfumate ca jocul flăcărilor
Să deseneze dansuri pe tavan...

Ascunde-mă într-un colţ îndepărtat al inimii tale
Voi sta cuminte acolo... o veşnicie...

Fragmente

"Mi se părea că sunt şuviţe de fum care, împinse de vânt, se agită uşor prin colbul drumului, apoi, uitându-mă mai bine, mi-am recunoscut, învălmăşite, visurile, fluturi uscaţi, sfărâmicioşi, lamentabilă materie nu de tot moartă, al cărei nume fusese: încredere, elan, bucuria cunoaşterii, bucuria dragostei, cine să le mai poată desluşi?...
Mi-e ciudă pe visurile acestea, nu-mi este milă de ele: de ce s-au supus, de ce n-au ştiut să se apere, să se ascundă, să renască altundeva? Şi cum mai cutează să încerce a trăi?
De vină sunt doar eu, care le-am impus să aştepte dincolo de limitele aşteptării, aşteptarea, care n-a fost nimănui de folos vreodată.
Timpul lor se strecurase dincolo de zona puterii lor, le părăsise, descoperise poteci noi, se îmbogăţea, pierdea la joc şi câştiga tăria de a pierde; se prindea de trenurile şi corăbiile lor, se cufunda în unda mărilor al căror singur nume şi apropiere ameţesc; ieşea din ele întinerit, purificat, ca un trup din dogoarea iubirii. Al lui erau zilele care planau deasupra fluviilor, deasupra drumurilor paralele ce se însoţesc şi se despart şi iar se contopesc, asemenea vieţii noastre…
Gânduri ca fantome dintr-un trecut ţesut din ani de viaţă, dar nu şi de trăire, te urmăresc adeseori… Când au pierit fragedul frunziş, unduitoarea, dulcea iarbă nouă? Nu le-am îngăduit să respire, le-am sortit morţii; socotindu-ne plini de chibzuinţă, le-am prefăcut în paie uscate care să ne ţină de cald cândva, în viitor. Tot ce am avut mai de preţ am destinat acelui „mai târziu” care nu înseamnă decât „prea târziu”, iar clipa am consumat-o în „înscenări” şi nu în trăiri.
Firul de iarbă care încolţeşte la picioarele mele are infinit mai mult curaj şi mai multă înţelepciune decât mine: el nu lasă să i se fure ora lui.
Nu te nelinişti. Nu te nelinişti. În anumite clipe degetele tale vor sclipi cuprinse de un polen viu care îţi va lumina singurătatea…
Şi roagă-te sorţii să nu îndepărteze de la tine pe acei care îţi sunt aproape; regretul este otrava care nu lasă nimic întreg şi durerea pe care o pricinuieşte este fără întoarcere…
De nu le sorbi în zori, ierburile vrăjite îşi pierd seva iar altele tot atât de curate nu mai găseşti de pus în loc – s-au mistuit odată cu ceasul ivirii lor, doar închipuirea pulsează ritmic înainte, ca un mecanism care merge în gol şi dacă ai renunţat la mania adevărurilor absolute, mai afli o cale în stare să ascundă deznădejdea ta."

Lectie

Într-adevăr, vine o vreme când noi suntem cei care trebuie să îi învăţăm pe părinţi sau pe bunici despre lumea în care trăim şi la rândul nostru trebuie să îi ascultăm pe copii. Cu câteva luni în urmă am întrebat un băieţel dacă are prieteni. Mi-a răspuns cu un soi de mândrie în glas „Da, am” şi mi-a înşiruit câteva nume; „desigur mai mulţi băieţi decât fete că aşa e normal” mi-a spus zâmbind. Nu l-am mai întrebat de ce aşa ar fi normal, în schimb am vrut să aflu numele celui mai bun prieten al lui. Uitându-se fix în ochii mei, a ridicat din sprâncene mirat că eu nu ştiam aşa ceva şi mi-a răspuns: „Toţi prietenii sunt CEI MAI BUNI!”

Din categogia Teama ucide...

"Mi se pare ca oamenii au un potential foarte vast. Oamenii pot face lucruri extraordinare daca au curajul sa-si asume anumite riscuri. Totusi cei mai multi nu o fac. Raman nehotarati ca si cum viata ar fi vesnica." Philip Adams

Oscar Wilde (1854-1900) - citat

In fuga asta nebuna pentru supravietuire sau imbogatire cred ca cel mai adesea uitam ceea ce ne spune citatul de mai jos, valabil indiferent de generatia careia apartinem: “Nimeni nu poate deveni atat de bogat incat sa-si poata cumpara tineretea inapoi.”

Albert Einstein (1879-1955) - citate

1. “Oricine se proclama pe sine insusi judecator in campul adevarului si al cunoasterii este un naufragiat de care rad zeii.”
2. “O persoana incepe sa traiasca cu adevarat atunci cand poate trai in afara propriei persoane.”
3. “Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol.”
4. “Nebunie: sa faci acelasi lucru iar si iar astepandu-te ca rezultatul sa fie diferit.”
5. “Daca A reprezinta succesul in viata, atunci A este egal cu x plus y plus z. Munca reprezinta x; y inseamna joaca; iar z - sa stii sa-ti tii gura.”
6. “Incearca sa fii un om de valoare si nu neaparat un om de succes.”
7. “Singura modalitate sigura de a nu gresi este sa nu ai idei noi.”
8. “Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia umana. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.”
9. “Orice prost poate sti. Scopul este sa intelegi.”
10. “Cel mai important e sa nu incetezi de a-ti pune intrebari. Curiozitatea are motivele sale pentru a exista.”
11. “Ecuatiile sunt importate pentru mine, deoarece politica e o chestiune de prezent, insa ecuatiile sunt chestiuni ce tin de eternitate.”
12. “Viata este un mister, nu o problema care trebuie rezolvata.”
13. “Pacea nu poate fi pastrata cu forta. Ea poate fi atinsa doar prin intelegere.”
14. “Adevarul este ceea ce trece testul experientei.”
15. “Nu orice lucru care poate fi numarat conteaza, si nu orice lucru care conteaza poate fi numarat.”
16. “Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea.”
17. “Valoarea unui om rezida in ceea ce da el si nu in ceea ce este capabil sa primesca.”
18. “Toata lumea stie ca anumite lucruri sunt irealizabile, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza.”
19. “In mijlocul dificultatii zace oportunitatea.”
20. “Tot ce este cu adevarat maret este creat de individul care poate lucra in libertate.”
21. “Orice nesabuit inteligent poate face lucrurile mai mari, mai complexe si mai violente. Trebuie sa ai o sclipire de geniu, si mult curaj, ca sa muti lucrurile in directia opusa.”

Citat

"Lumea aceasta, teatru de orgoliu si de ratacire, este plina de nefericiti care vorbesc despre fericire." Voltaire

O viata fericita...

De ce-uri

1. De ce oamenii pretuiesc doar ceea ce pierd?
2. De ce irosesc toate sansele pe care le au si apoi implora pentru inca una?
3. De ce nu putem avea ceea ce iubim?
4. De ce viata inseamna nefericire si suferinta in proportie de 99%?
5. De ce credem ca suntem atat de incarcati de responsabilitati cand la intrebarile vietii ridicam din umeri si mergem mai departe linistiti?
6. De ce cand se apropie cineva de noi prea mult fugim?
7. De ce vrem sa fim iubiti mai mult decat iubim?
8. De ce ne atrage ceea ce nu intelegem?
9. De ce ne consolam cu gandul ca si altii sunt nefericiti?
10. De ce uitam ca resemnarea inseamna moarte lenta?